Miercuri, 15 ianuarie 2025, în ziua cînd Biserica Ortodoxă săvărşeşte pomenirea Cuviosului Părinte Serafim de la Sarov, Înalpreasfințitul Nicodim, Arhiepiscop de Edineț și Briceni, a oficiat Sfînta și Dumnezeiasca Liturghie la Catedrala „Sf. Irh. Nicolae” din orașul Orhei.
În cadrul Sfintei Liturghii au fost înălțate cereri și rugăciuni speciale în care cu plîngere și văsare de lacrimi am rugat pe Bunul Dumnezeu, ca suferințile aduse din pricina prigoanei Bisericii noastre Ortodoxe, se contenească degrab, iar frica ce ne-a cuprins pe noi să ne fie spre pocăință, și degrab să izbăvească pe noi toți de orce nedreptate, asuprire și prigoană, ca în pace să viețuim după voia Lui. Cu plecarea genunchilor noștrii ne-am rugat pe Domnul, Dumnezeul nostru, ca din înălțimea sfîntului Său lăcaș să vină degrab și șă oprescă războiul nimicitor de vieți, să mîngîe pe cei cuprinși de durere, să călăuzească pe cei pribegi. Ca Dumnezeu să binecuvînteze cu pace, Țara noastră Moldova, stăpînirea și oastea iar binecredincioșilor creștini să dăruiască unitatea credinței noastre Ortodoxe!
Sfîntul Serafim de Sarov s-a născut în 1759, în orașul Kursk, dintr-o familie de creștini evlavioși. A început viața monahală în mănăstirea Sarovului la vîrsta de 19 ani. A fost tuns monah cînd avea 27 de ani și, curînd după aceea, hirotonit diacon. La 34 de ani a fost hirotonit preot și a fost numit duhovnic al mănăstirii de maici Diveevo. În același timp, a primit și binecuvîntarea pentru a începe o viață de pustnic în pădurea ce înconjoară Sarovul. Trăia într-o chilie mică, dăruindu-se în întregime rugăciunii, postului și citirii Scripturii și a scrierilor Sfinților Părinți. Sfîntul Serafim obișnuia să meargă la mănăstire duminicile pentru a primi Sfînta Împărtășanie, apoi se întorcea în pădure.
A petrecut o mie de zile şi o mie de nopţi îngenuncheat pe o piatră cu mîinile ridicate, repetînd fără încetare rugăciunea vameşului: „Dumnezeule, fii milostiv mie, păcătosului” (Luca 18, 13).
În 1825 s-a întors la chilia sa din pădure, unde primea mii de pelerini din întreaga Rusie. Fiindu-i dat darul înainte-vederii, Sfîntul Serafim de Sarov, făcătorul de minuni, oferea tuturor mîngîiere și povețe.
Tuturor se arăta smerit, bucuros și deschis. Obișnuia să-i primească pe toți cu cuvintele: „Bucuria mea, Hristos a Înviat!” Pe mulți îi sfătuia să dobîndească pacea sufletului și atunci se vor mîntui oamenii din jurul lor. Indiferent ce rang aveau oamenii care veneau la el, sfîntul se închina în fața lor și le săruta mîinile a binecuvîntare. Nu avea nevoie să-i spună omul de ce a venit pentru că vedea înlăuntrul sufletului fiecăruia.
Sfîntul Serafim a trecut la Domnul la 2 ianuarie 1833, îngenuncheat fiind în fața icoanei Născătoarei de Dumnezeu.
