ISTORICUL MĂNĂSTIRII
De sute de ani meleagurile noastre sunt străjuite și luminate de mănăstiri și schituri, doar că cele mai multe dintre ele sunt amplasate în centrul Moldovei, în timp ce alte regiuni ale țării sunt mai sărace în obști și edificii monahale. După înființarea în 1998 a Episcopiei de Edineţ şi Briceni, în partea de nord a țării, care timp de opt ani l-a avut ca păstor pe vrednicul de pomenire – Preasfințitul Episcop Dorimedont († 2006)– mare ierarh, teolog și în primul rînd, un desăvîrșit monah, la data de 4 august 1999, a fost înființată Mănăstirea „Naşterea Domnului” din apropierea satului Zăbriceni. Acest aşezămînt monahal este amplasat la o margine de pădure, într-un loc pitoresc, fiind unica mănăstire din raionul Edineţ şi singura mănăstire de călugări din întreaga Episcopie, pentru că celelalte trei – Călărăşeuca, Rudi şi Briceni – sunt mănăstiri de maici.
Iniţial aici s-au aşezat un grup de 8 fraţi, veniţi de la Mănăstirea Noul-Neamţ (Chiţcani), în frunte cu arhimandritul (pe atunci – egumenul) Damian, numit încă de la început stareţ al acestei mănăstiri. Cu străduinţa stareţului şi a fraţilor din mănăstire, în scurt timp s-a amenajat un paraclis, chilii, trapeza şi alte edificii absolut necesare vieţii mănăstireşti. Cu timpul acestea au fost aduse la condiţii mai bune, iar obştea mănăstirii s-a mărit, numărând în prezent 20 vieţuitori, dintre care 10 sunt slujitori ai altarului. Încă de la început, Mănăstirii i s-a dat hramul principal „Naşterea Domnului” (25 decembrie / 7 ianuarie), pentru că deschiderea ei a avut loc în preajma jubileului de 2000 de ani de la Naşterea după Trup a Domnului nostru Iisus Hristos. Pe lîngă acest Praznic, Mănăstirea mai are un al doilea mare hram, la 4 august, cînd se marchează întemeierea mănăstirii şi sunt prăznuiţi Sfînta Întocmai cu Apostolii Maria Magdalena şi Sfîntul Sfinţit Mucenic Foca, în cinstea cărora s-a amenajat un paraclis în care se slujeşte pînă astăzi. Mai tîrziu, au fost deschise şi alte paraclise, care au luat drept ocrotitori pe Sfinţii Ioan Botezătorul și Sfîntul Apostol Andrei, Sfîntul Apostol și Evanghelist Ioan Teologul, Sfîntul Cuvios Maxim Mărturisitorul, Sfinții Cuvioşi Paisie de la Neamţ şi Siluan Athonitul.
Pe teritoriul mănăstirii au activat și 2 școli teologice: Seminarul Teologic Liceal (1999-2009) și Facultatea de Teologie Ortodoxă (2004-2009).
Deşi cu începuturi modeste, obștea mănăstirii şi-a creat un program monahal şi liturgic foarte intens, oficiindu-se zilnic toate Laudele bisericești şi Sfînta Liturghie. Tipicul și rînduiala mănăstirii este după modelul Sfîntului Munte Athos. Cîntarea la strană este psaltică-bizantină. Astfel în fiecare seară, la ora 17.00, se săvîrșește Ceasul 9, Vecernia şi Pavecernița, iar dimineața, la ora 04.00, se oficiază Miezonoptica, Utrenia, Ceasurile şi Sfînta Liturghie. În zilele de miercuri şi vineri, după săvîrșirea Sfintei Liturghii, se citeşte Acatistul Maicii Domnului. În fiecare zi de sîmbătă, preoţii mănăstirii oficiază Taina Sfîntului Maslu pentru cei ce sunt în suferinţe, precum şi pomenirea celor adormiți. Iar duminică seara se cîntă Paraclisul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. Aceste slujbe speciale închinate Maicii Domnului se datorează şi faptului că mănăstirea noastră are cîteva icoane deosebite ale Născătoarei de Dumnezeu: prima este numită „Povățuitoarea” de la Mănăstirea Zăbriceni, pictată în anul 2005 și facem prăznuirea în sîmbăta a 5-a Postului Mare, a doua reprezintă o copie a Icoanei Maicii Domnului „Grabnic-ascultătoarea” pictată în Sfîntul Munte Athos în anul 2009, și facem prăznuirea la 26 mai, ziua cînd a fost adusă, iar a treia este o copie a Icoanei Maicii Domnului „Pantanassa”, pictată în anul 2010.
De asemenea în mănăstirea noastră avem ca odoare de mare sfințenie mai multe părticele din Sfintele Moaște ale peste 250 de sfinți, care sunt puse la închinare credincioșilor.
La fel de o mare importanță culturală și duhovnicească, atît pentru obștea monahală cît și pentru închinători, este imensa bibliotecă, care este formată din două săli, una pentru depozitarea cărților și alta ca sală de lectură. La moment în bibliotecă sunt depozitate peste 20.000 de cărți în mai multe limbi.
În organizarea administrativă şi duhovnicească, Mănăstirea se conduce de un Regulament de Organizare Internă, care este respectat de către toţi vieţuitorii mănăstirii. Pentru sporirea duhovnicească a călugărilor sistematic au loc sinaxe conduse de părintele stareţ. De asemenea monahii se mărturisesc săptămînal sau de cîte ori au nevoie şi se împărtăşesc sistematic.
Mănăstirea noastră recomandă deasa mărturisire şi împărtăşire nu doar călugărilor, ci şi creştinilor, aici fiind 4 preoţi duhovnici, care stau la dispoziţia credincioşilor ce vin la Mănăstire pentru diferite probleme duhovniceşti.
Pe parcursul anilor, dar mai ales în al doilea deceniu al existenței mănăstirii noastre, s-au construit și reconstruit alte edificii necesare sau care completează și dau sens și plinătate unui așezămînt monahal. Printre acestea se numără reconstrucția trapezei pentru oaspeți cu o capacitate de 300 locuri și recent a trapezei monahilor. Apoi arhondaricul (”Sf. Ierarh Nicolae”) cu o capacitate de peste 80 locuri și din cauza faptului că numărul pelerinilor a crescut simțitor în ultimii ani, s-a finalizat al doilea arhondaric (”Sf. Ierarh Nectarie”) cu capacitatea de 35 locuri destinat pentru cazarea slujitorilor care ne vizitează. La acestea s-au adăugat pangarul, biblioteca, amenajarea încăperii pentru un viitor muzeu, construcția unui nou segment al blocului de chilii, a cîtorva ateliere mănăstirești, iar din primăvara anului 2017 construcția Clopotniței, amplasată la intrarea principală în mănăstire, având în interior o capelă în cinstea Sf. Ioan Botezătorul și Sf. Apostol Andrei cu baptisteriu, pentru botezul maturilor.
O mare realizare prin care mănăstirea noastră s-a remarcat, sunt proiectele de promovare a unui mod sănătos de viață prin cultivarea produselor ecologice, precum și a plantelor medicinale și aromatice, pentru producerea mai multor ceaiuri. Din anul 2012, producem o gamă largă de amestecuri din plante, care sunt cunoscute și apreciate, atît în țară cît și peste hotare.
Toate acestea și celelalte, care se vor săvîrși cu ajutorul lui Dumnezeu, (căci edificiile sau construcțiile într-o mănăstire nu sunt un scop, ci o necesitate în sine) cu sprijinul material sau financiar al binefăcătorilor noștri pe care Dumnezeu prin mijlocirea Pururea Fecioarei Maria, Maica noastră, a tuturor, i-a trimis ca mărturie a ocrotirii Sale.
Pentru a beneficia de cazare este binevenită o programare prealabilă, care o puteţi face la numerele: (+373) 24651158; 079419946 sau scrie-ți un mesaj pe adresa: pelerin.zabriceni@gmail.com , preferabil pentru zilele de sîmbătă şi duminică şi în sărbătorile mari.
Programul de vizită în Mănăstire
Poarta Mănăstirii este deschisă pentru toți închinătorii și vizitatorii Locașului Sfînt în zilele de DUMINICĂ, MARȚI, JOI și SîMBĂTĂ, începînd cu orele 800 pînă la 2000 cu pauză de la 1300 pînă la 1400. În zilele de LUNI, MIERCURI și VINERI, Mănăstirea este închisă pentru vizitatori. Cei care doresc să participe la slujbele din cursul săptămînii, trebuie să anunțe în prealabil.
Programul slujbelor în Mănăstire
Luni – Vineri
0400 – Miezonoptica; Utrenia; Ceasurile 1, 3, 6; Sfînta Liturghie;
1700 – Ceasul 9; Vecernia;
1815 – Pavecernița;
Sîmbătă
0400 – Miezonoptica; Utrenia; Ceasurile 1, 3, 6; Sfînta Liturghie; Taina Sf. Maslu;
1630 – Ceasul 9; Vecernia mică;
1800 – Vecernia mare; Utrenia; Ceasul 1;
Duminică și la sărbătorile mari
0600 – Ceasurile 3, 6; I Sfîntă Liturghie;
0830 – Ceasurile 3, 6; II Sfîntă Liturghie;
Pe perioada Postului Mare se stabilește un program special care se anunță din timp.
